sâmbătă, 18 decembrie 2010

Duminica dinainte de Craciun. Duminica Sfintilor Parinti (Mt. I, 1-25)


Am ajuns in preajma Nasterii Domnului, marea sarbatoare a venirii lui Dumnezeu pe pamant, pentru a ne vorbi in grai omenesc, pentru a ne povatai si indruma, a ne descoperi Adevarul si a ne mantui.

Fiecare tara, fiecare neam are traditia lui de a-L lauda in aceste zile, intr-un fel sau altul, de a-L colinda, de a-L dezmierda, de a-L infrumuseta, infasa, pe Cel mititel, in scutec de bumbacel. Este expresia noastra umana, bine gandita si calda.

 Azi, in Duminica Sfintilor Parinti dupa trup ai Domnului nostru Iisus Hristos voi sublinia -legat de Evanghelia ce s-a citit - doua idei si anume:

1. Pronia divina in genealogia Domnului Iisus Hristos si
2. Proorociile legate de venirea lui



1. Pronia divina in genealogia Domnului Iisus Hristos


 In duminica dinainte de Craciun, Sfanta Evanghelie ne infatiseaza genealogia Domnului Iisus Hristos pe linie umana. Doi Evanghelisti ne infatiseaza genealogia aceasta: Evanghelistii Matei si Luca. Sfantul Apostol Matei incepe de la Avraam si coboara in timp, enumera din tata in fiu, aratand ca de la Avraam pana la David au fost 14 generatii, de la David pana la plecarea in captivitatea babiloniana au fost 14 generatii, iar de acolo pana la Hristos, tot 14 generatii. Sfantul Evanghelist Luca, dimpotriva, urca de la Fecioara Maria in sus si trece peste Avraam pana la Noe si chiar pana la Adam, Fiul lui Dumnezeu. Aceste doua prezentari sunt adanc graitoare, enumera aceleasi persoane pentru ca noi sa intelegem si mai adanc ca Cel care a venit in mijlocul nostru este si Dumnezeu si Om. El este Dumnezeu din vesnicie si este Om intrat in istorie. 

In urma caderii, omenirea a devenit rea, ticaloasa, desfranata. Dumnezeu l-a ales atunci pe Noe, prin credinta si ascultarea caruia a salvat, a nascut din nou neamul omenesc. Respectand libertatea omului, Dumnezeu nu putea sa intervina direct ca sa-l readuca la cale acea buna. Dar, Pronia divina, grija Tatalui pentru faptura Sa, n-a incetat niciun moment sa o sprijine. In chip tainic, cum numai El stie, fara a zdruncina ratiunea si libertatea omului, a pregatit cu rabdare, a asteptat cu iubire ca omul singur, prin intelepciunea lui si in libertatea lui sa biruiasca pacatul si sa ajunga la starea de a zice "Doamne vino in lumea Ta, pe care ai creat-o". De aceea ni se infatiseaza azi genealogia lui Iisus, ca sa vedem cum a pregatit Dumnezeu omenirea pentru venirea Lui.

De ce l-a ales pe Avraam? Pentru ca a gasit la el credinta si ascultare. Avraam a crezut cu putere ca exista Dumnezeu, ca exista un Creator, ca lumea n-a aparut la intamplare si nici prin evolutie, ci a fost creata de Dumnezeu. A doua calitate a lui Avraam a fost ascultarea. Muta-te de aici, din aceasta tara, dincolo, i-a spus Dumnezeu lui Avraam, si Avraam s-a mutat. Apoi, desi Dumnezeu i-a fagaduit ca semintia lui va fi ca nisipul marii, cand i-a cerut sa-si sacrifice singurul lui fiu, Avraam a ascultat. Dumnezeu a vrut sa-i incerce credinta si sa ne arate noua ascultarea lui. De aceea de la Avraam incepe acea pregatire pentru nasterea omeneasca a lui Dumnezeu, care a trecut prin Isaac, Iacob, Iesei, David, Solomon, un numar de 40 de generatii pana a ajuns la Fecioara Maria, care a intruchipat in sine biruinta impotriva pacatului, credinta si ascultarea deplina. 

Desi poporul ales s-a instrainat de Dumnezeu, s-a inrait, Dumnezeu a cladit prin oameni alesi, ca pe niste trepte neamul curat prin care sa-si pregateasca calea. Si noi, de multe ori spunem "din ce parinti, din ce neam se trage?" Daca din neam rau, intelegem ca este rau. Exista o mostenire care influenteaza starea fiecaruia dintre noi. De aceea, timp de 40 de generatii, Pronia divina a pregatit neamul Lui, pentru prima "plinire a vremii".
Numarul de 40 are o anumita semnificatie, reprezinta in general o perioada pregatitoare, de curatie. Astfel 40 de ani i-au trebuit lui Moise ca sa vada rugul ce ardea si nu se mistuia. 40 de ani a petrecut el in muntele Sinai ca sa poata vedea "spatele" lui Dumnezeu; 40 de zile i-au trebuit lui Ilie la muntele Horeb ca sa vada pe Dumnezeu "ca intr-o adiere de vant"; 40 de ani a trebuit sa rataceasca poporul Israel prin pustie, pentru ca s-a indoit de Dumnezeu, si s-a infricosat de ceea ce au vazut iscoadele lui timp de 40 de zile cat a cutreierat Pamantul Fagaduintei. Pentru fiecare zi, a trebuit sa rataceasca un an in pustie. Multe alte realitati si evenimente arata semnificatia deosebita pe care o are acest numar, care indica si cele 40 de generatii de pregatire pana la venirea Maicii Domnului din care s-a nascut Iisus Hristos.

Si a venit Hristos, si a adus din cer cu sine si prin sine Adevarul dumnezeiesc, Intelepciunea  dumnezeiasca, Dreptatea dumnezeiasca si Iubirea dumnezeiasca. Ni le-a daruit noua si ne-a spus: cu acestea cresteti. Acesta este nucleul pe care - ca un graunte de mustar, ca un aluat curat dumnezeiesc - ni l-a daruit prin Biserica, ca sa fermenteze intreaga omenire. Nu biserica locas, ci comunitatea noastra, a crestinilor care trebuie sa creasca in Hristos prin Duhul Sfant, prin Adevarul adus de Dumnezeu, prin Intelepciunea adusa de Dumnezeu, prin Dreptatea Lui si prin Iubirea Lui. Prin patimile Sale, Iisus a pecetluit acest aluat nou sau ferment, care sa fermenteze omenirea. Legati adevarul vostru de Adevarul dumnezeiesc, legati intelepciunea voastra de Intelepciunea dumnezeiasca, aplicati in viata Dreptatea Lui, inlocuiti iubirea voastra, subiectiva, cu Iubirea Lui.

Urmeaza a doua plinire a vremii. Noi marturisim "si iarasi va veni...". El va veni de asta data nu ca sa daruiasca Adevar, Dreptate; pe acestea le-a daruit. De asta data El va veni sa judece. Noi ne aflam in acesta etapa a doua a "plinirii vremii", nu stim cand va fi, dar Pronia lui Dumnezeu continua sa lucreze si cel ce are urechi aude, si ochi de vazut, vede. Dumnezeu pregateste prin oameni, prin cultura, prin literatura, ca si prin cataclisme si incercari, aceasta a doua venire. Nu la intamplare a venit imparatul Consatantin si a eliberat pe crestini de prigoane iudainca si pagana pornita impotriva lor. Tot asa a trimis oameni de arta, de litere, sfinti care sa pregateasca calea Lui. Impartasindu-ne din ei trebuie sa ne pregatim, caci vom da socoteala cum am folosit darurile noastre, ale mintii si ale libertatii, pentru a lucra in numele Adevarului, Intelepciunii si Iubirii Lui.


2. Proorociile legate de venirea lui


Venirea lui Iisus Hristos a fost pregatita de Pronia divina prin oameni, prin preinchipuiri si vestita prin prooroci. Intrucat Intruparea urma sa se faca numai cu incuviintarea omului, Dumnezeu a dat toate elementele necesare ca omul sa-L astepte si sa recunoasca in Hristos pe Dumnezeu.

Inca in Paradis Dumnezeu a anuntat ca va veni Eliberatorul (Fac. III, 15). Aceasta fagaduinta s-a pastrat in traditia si credinta multor popoare din era veche, sub diferite forme. Dumnezeu a intervenit insa si direct printr-o revelatie supranaturala, formand poporul Israel. Acestui popor i-a descoperit amanunte cu privire la Persoana Mantuitorului. Nasterea Lui a fost prezisa mult timp inainte prin patriarhi, prooroci, clarvazatori, preinchipuiri divine de cult, jertfe, etc. Timp de 400 de ani iudeii au fost raspanditi prin toate tarile lumii si au dus cu ei proorociiile care le detineau. In Alexandria, Biblia ebraica a fost chiar tradusa in limba greaca - Septuaginta - in secolul III inainte de Hristos. Astfel lumea antica a putut cunoaste Legea Veche si Semnul dat de Dumnezeu oamenilor. Chiar istoricul roman Suetonius vorbeste despre asteptara lui Mesia, care va veni din rasarit, din Iudeia, asteptat si de lumea pagana.

Cunoscand necredinta omului, Dumnezeu a prevesti cu precizie: semintia si  familia din care se va naste Mesia, timpul cand va veni, orasul unde se va naste, felul in care va veni si lucrarea pe care o va savarsi. De aceea, proorociile sunt argumentul cel mai puternic despre originea divina a lui Hristos.

Dumnezeu a aratat prin trei generatii: a lui Avraam, a lui Isaac si a lui Iacob, ca intru semintia lor se vor binecuvanta "toate neamurile pamantului" (Fac. XII, 3; XXVI, 4; XXVIII, 14). Din cei 12 fii ai lui Iacob, care au devenit patriarhii celor 12 semintii, s-a aratat ca din semintia lui Iuda va veni Mesia, de care "vor asculta toate popoarele" (Fac. XLIX, 10) Dupa prevederile Legii, semintiile nu se puteau incrucisa intre ele tocmai pentru ca numai din semintia lui Iuda s-a vestit venirea lui Mesia. Mai tarziu, Dumnezeu a aratat lui David ca din samanta lui, din familia lui, va veni Cel asteptat. "Eu voi intari scaunul imparatiei Lui in veci; Eu Ii voi fi Tata si El imi va fi Fiu" (2 Reg. VII, 12-14).

Timpul venirii lui Mesia a fost precizat prin proorocul Daniil, caruia i s-a spus: "Sa stii si sa intelegi ca de la iesirea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului pana la Cel Uns, Cel vestit, sunt 7 saptamani si 62 de saptamani" (Dan. IX, 25-26), deci in total 69 de saptamani. Intrucat profetiile lui Daniil intrebuinteaza in alte locuri "saptamani de ani", s-a aplicat si aici acest calcul. In acest caz - 69 x 7 = 483 - rezulta 483 de ani. Porunca hotaratoare pentru rezidirea Templului din Ierusalim a fost data de Darius, regele persilor, in al doilea an al domniei sale.(1 Ezra IV, 24).

Sfantul Chiril al Ierusalimului, secolul V, dovedeste exactitatea profetiei lui Daniil cu ajutorul olimpiadei grecesti.

Acestea se tineau odata la 4 ani. Anul al doilea de domnie a lui Darius corespunde cu primul an al olimpiadei a 65-a a grecilor. Regele Irod, in timpul caruia s-a nascut Hristos, a domnit in al patrulea an al olimpiadei 186. Intre cele doua olimpiade au avut deci loc 185-65=121 olimpiade. Fiecare olimpiada reprezentand un interval de 4 ani, rezulta 484 ani (121 x 4 = 484). Scazand un an din olimpiada 65, intrucat porunca de zidire a Templului s-a dat in anul al doilea al domniei lui Darius (Agheu, I, 15) rezulta 483 ani, ceea ce corespunde profetiei lui Daniil privitor la nastera lui Hristos.

Locul unde urma sa se nasca Mesia a fost precizat prin profetia lui Miheia (V, 1) care numeste Betleemul locul din care va iesi stapanitorul lui Israel, a carui "obarsie este dintru inceput, din zilele vesniciei". Cand Irod a adunat pe toti arhiereii si carturarii si i-a intrebat unde este sa se nasca Hristos i-au raspuns fara ezitare: in Betleemul Iudeii (Mt. II, 2-6).

Felul nasterii si cine este Mesia a fost aratat prin Isaia
: "Iata Fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele Lui Emanuel care se talcuieste cu noi este Dumnezeu" (Is. VII, 14; Mt. I, 23). Mesia era, deci, prevestit ca este Dumnezeu. I se atribuie origine supranaturala, insusiri divine: din zilele vesniciei, Dumnezeu tare, Domn al pacii, Parinte al veacului ce va sa vie, stapanirea absoluta si vesnica (Is. IX, 5; Dan. VII, 13-14; Mih. IV, 7; Dan. II, 44).
Despre felul lucrarii se spunea ca va uimi pe intelepti si carturari, ca va lua asupra Sa durerile noastre, va fi jertfa pentru pacatele noastre, prin ranile Lui toti ne vom vindeca, va arata calea desavarsirii, va fi povatuitor paganilor si multe altele.

In general, prin proorociile si preinchipuirile din Vechiul Testament Iisus se deosebeste de toti inaintemergatorii de religii, de toti inteleptii si conducatorii din istorie. Venirea nici unuia nu a fost prevestita si nici nu puteafi. Toti au fost si sunt oameni. Numai venirea lui Iisus Hristos a fost pregatita, anuntata, asteptata. Numai Hristos a fost Fiul lui Dumnezeu, insussi Dumnezeu. Pronia divina a condus imprejurarile in asa fel incat prin ele sa se implineasca proorociile. Cezar August porunceste primul recensamant. Fiecare sa se inscrie pe familii si semintii. Astfel Iosif cu Maria ajung la Betleem, cetatea lui Iuda. Prin aceasta, recensamantul marcheaza anul nasterii lui Iisus Hristos, Iosif si Maria isi dovedesc obarstea din David, iar in Betleemul proorocit, se naste Hristos Dumnezeu.

Cateva zile ne despart pana la nasterea lui Hristos, Domnul. In intampinarea Lui, Biserica ne indeamna:

Hristos se naste, sa-L slavim, Hristos din ceruri, sa-L intampinam, Hristos pe pamant, sa ne inaltam. Sa cante tot pamantul si intreaga omenire, caci Hristos cu slava s-a proslavit, acum si in veci, Amin.

Din Predici de Pr. Boris Raduleanu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu