marți, 31 mai 2016

Hotarare a Sinodului Permanent al Bisericii Greciei, din 12 mai 2016 cu referire la textele Sfântului și Marelui Sinod din Creta. Comunicat al Patriarhiei Antiohiei despre Sfântul şi Marele Sinod


REPUBLICA ELENĂ
SFÂNTUL SINOD AL BISERICII GRECIEI
Adresă: Ioannou Gennadiou 14 – 115 21 Atena
Tel. 210-7272204, Fax 210-7272210, email: contact@ecclesia.gr

HOTĂRÂRE


a Sinodului Permanent al Bisericii Greciei din 12 mai 2016 cu privire la trimiterea spre prelucrare și hotărâre definitivă în consfătuirea plenară extraordinară a Sinodului Bisericii Greciei din 24-25 mai 2016 asupra propunerilor de modificări, corecturi sau adaosuri, depuse [la Sinodul Permanent] de unii Preasfințiți Mitropoliți ai Bisericii Greciei, referitor la textele Sfântului și Marelui Sinod (Creta 16-26 iunie 2016).

Pe baza Scrisorii informative referitoare la această problematică, cu nr. de prot. 755/16-2-2016, a Preafericitului Arhiepiscop al Atenei și întregii Grecii, Ieronim, către Membrii Sinodului Bisericii Greciei.

În conformitate cu articolul 11 al Regulamentului de Organizare și Funcționare a Sfântului și Marelui Sinod:

În cursul dezbaterilor asupra fiecărei teme, propunerile de amendamente, de corecturi, sau de adăugiri la textele aprobate în unanimitate de Conferințele Panortodoxe Presinodale și de Sinaxele Întâistătătorilor, referitoare la temele de pe ordinea de zi a Sinodului, sau la textul Mesajului Sinodului: sunt depuse la Secretariatul Sinodului de delegațiile Bisericilor Ortodoxe Autocefale, pentru a fi supuse Plenului de către Președinte pentru ratificarea lor oficială printr-o decizie sinodală;

Aprobarea acestor amendamente, după încheierea dezbaterilor asupra lor, este exprimată, potrivit practicii stabilite la nivel panortodox, prin principiul unanimității delegațiilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale. Aceasta înseamnă că amendamentele care nu au fost acceptate în unanimitate nu sunt aprobate
”.

I. Asupra Regulamentului de Organizare și Funcționare al Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe


După cum se știe, Sinaxa Întâistătătorilor a hotărât că ”toate hotărârile, atât cele de pe durata lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod, cât și cele din stadiile pregătitoare ale acestuia, se vor lua prin unanimitate” (Mesaj al Întâistătătorilor din 6-9 martie 2014, paragraful 6)

Pe baza afirmației de mai sus, în acest Regulament există următoarele probleme:

Regulamentul acesta, pe care se va baza funcționarea Sfântului și Marelui Sinod din Creta, nu numai că nu a fost semnat de Delegația Patriarhiei Antiohiei la Sinaxa Întâi-stătătorilor din ianuarie 2016 de la Chambesy, din Elveția, dar reprezentantul Patriarhiei Antiohiei, Mitropolit în Germania, Isaac, a și notat text: 
Biserica Antiohiei nu este de acord și de aceea nu semnează”. 
(Vedeți semnăturile Întâistătătorilor pe textul Regulamentului). Prin urmare nu există unanimitate. Dar, fără un Regulament valabil nu e posibil să se întrunească și să funcționeze Sfântul și Marele Sinod.

Textul TAINA CUNUNIEI ȘI IMPEDIMENTELE LA ACEASTA nu a fost votat în unanimitate. Pentru că, pe de o parte, Patriarhul Georgiei nu a semnat acest text, iar reprezentantul Patriarhiei Antiohiei, Mitropolitul Isaac, în loc să semneze textul, menționează pe acesta:
Biserica Patriarhiei nu este de acord și de aceea nu semnează”.
Prin urmare, nici acest text nu poate fi prezentat spre aprobare la Sfântul și Marele Sinod, în conformitate cu paragrafele 1 și 2 ale articolului 8 al Regulamentului.

Din acest motiv, se propune ca înaintea oricărui alt demers să se soluționeze următoarele două chestiuni, adică:
  • Aprobarea unanimă a Regulamentului de Organizare și Funcționare a Sfântului și Marelui Sinod.
  • Aprobarea unanimă a textului ”TAINA CUNUNIEI ȘI IMPEDIMENTELE LA ACEASTA”.



II Referitor la cele două măsuri hotărâte de mai jos, adică:



Numărul limitat de participare din fiecare Biserică la Sfântul și Marele Sinod, deci și a Mitropoliților, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Greciei.

Un singur vot din partea fiecărei Biserici, deci și din partea Bisericii noastre, reprezintă măsuri necanonice, potrivit unora dintre episcopii eleni.

Se propune în acest sens de către aceștia participarea la Sfântul și Marele Sinod a tuturor Mitropoliților care sunt membri ai Sinodului Bisericii Greciei, având fiecare în parte cuvânt și un vot responsabil.

III Cerere de îmbunătățire a textului ”Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană


La paragraful A 3 este scris:
Recunoașterea comună a valorii înalte a persoanei umane poate servi drept premiză a unei colaborări mai largi în acest domeniu. Bisericile Ortodoxe sunt chemate să contribuie la dialogul interreligios și la cooperare…”.
- Pentru că pluralul din expresia ”Bisericile Ortodoxe” poate fi răstălmăcit de către unii, anume că în textul acesta se face referire și se recunoaște nu o Biserică Ortodoxă, ci multe Biserici Ortodoxe,

- pentru că referirea la valoarea persoanei umane a creat deja discuții teologice în contradictoriu și

- pentru că expresia ”Bisericile Ortodoxe sunt chemate să contribuie la dialogul interreligios și la cooperare” este posibil să fie răstălmăcită de către unii, cum că Biserica Ortodoxă acceptă sincretismul,

se propune ca paragraful de mai sus să fie completat și să se rescrie ca mai jos:
Recunoașterea comună a valorii înalte a omului poate servi drept premiză a unei colaborări mai largi în acest domeniu. Biserica Ortodoxă este chemată să contribuie la dialogul interreligios și la cooperare, fără ca acest lucru să conducă în vreun fel sau altul la sincretism religios”.

Din acest motiv, se propune ca modificarea pluralului ”Bisericile Ortodoxe” să fie introdusă și la paragrafele 16, 19 (de 4 ori), 20 și 21 ale acestui text și

Din acest motiv, se propune înlocuirea expresiei ”valoarea persoanei umane…” cu expresia ”valoarea omului” la paragraful A1, și expresia ”a persoanei umane” cu expresia ”a omului” de la paragraful C1 al aceluiași text.

IV Respingere, modificări și îmbunătățiri la textul ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine


Întrucât textul ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine” îndreptățește concepțiile inedite ale ”teologiei baptismale”, ”bisericii divizate”, a celor ”doi plămâni” și a ”ramurilor” sau și ale altor teorii neortodoxe, care sunt absolut neatestate și fără precedent în teologia Sfinților Părinți ai Bisericii noastre Ortodoxe, prin îndreptățirea acestor teorii inedite, în realitate controversatul text recunoaște caracterul eclesial al cacodoxiei și al ereziei,

se propune de către anumiți Mitropoliți retragerea totală a acestui text de pe ordinea de zi a Sfântului și Marelui Siod din Creta (16-26 iunie).

*

Întrucât, pe de o parte, titlul subiectului acestuia a fost formulat cu claritate în mod ortodox, însă conținutul acestuia este în multe puncte neclar, iar în altele pare neortodox, din acest motiv s-au și scandalizat mulți, iar alții protestează, se propune de către anumiți Mitropoliți ca la Sfântul și Marele Sinod să aibă loc următoarele completări, amendamente sau modificări:

La paragraful 6 este scris:
Potrivit naturii ontologice a Bisericii, unitatea sa nu poate fi distrusă. Biserica Ortodoxă recunoaşte existenţa istorică a altor biserici şi confesiuni creştine, cu care nu este în comuniune…”.
Întrucât pluralul ”altor… Biserici și…” este posibil a fi răstălmăcit și să se creadă de către unii că acest text recunoaște teoria neortodoxă a ramurilor, se propune a fi corectat ca mai jos:
Potrivit naturii ontologice a Bisericii, unitatea sa nu poate fi distrusă. Biserica Ortodoxă cunoaşte existenţa istorică a altor confesiuni și comunități creştine, cu care nu este în comuniune….
Întrucât pluralul ”al bisericilor” există și la paragrafele 16, 19 (de 4 ori), 20 și 21,

Se propune ca schimbarea pluralului în singular să aibă loc și la paragrafelede mai sus (16, 19, 20, 21).
*

La paragrafele 16, 17, 18 și 19 ale acestui text se face referire la relațiile Bisericii Ortodoxe cu Consiliul Mondial al Bisericilor,

se propune ca aceste paragraf să fie eliminate cu totul din text.

*
La paragraful 20 este scris:
Perspectivele dialogurilor teologice ale Bisericii Ortodoxe cu alte biserici şi confesiuni creştine sunt întotdeauna determinate pe baza criteriilor canonice ale tradiţiei bisericeşti deja constituite (canonul 7 al Sinodului II Ecumenic şi canonul 95 al Sinodului Ecumenic Quinisext)”.
Întrucât fragmentul Perspectivele dialogurilor teologice ale Bisericii Ortodoxe cu alte biserici şi confesiuni creştine… ” este posibil a fi răstălmăcit de către unii și să se interpreteze că Sfântul și Marele Sinod recunoaște teoria neortodoxă a ramurilor,

întrucât este necesar să se precizeze care sunt criteriile canonice ale tradiției bisericești deja constituite,

întrucât, în afara celor două sfinte canoane pomenite în mod clar, există și alte sfinte Canoane care stabilesc modul de primire a eterodocșilor în sânurile Bisericii Ortodoxe, astfel încât referirea să fie mai cuprinzătoare, se propune ca acest paragraf să fie rescris și introdus ca mai jos:
Perspectivele dialogurilor teologice ale Bisericii Ortodoxe cu alte confesiuni și comunități creştine sunt întotdeauna determinate pe baza criteriilor canonice ale tradiţiei bisericeşti deja constituite, în conformitate cu sfintele Canoane ale Sinoadelor Ecumenice și Locale, precum sunt Canoanele 46, 47 și 50 ale Sfinților Apostoli, Canoanele 8 și 19 ale Sinodului I Ecumenic, Canonul 7 al Sinodului II Ecumenic, canonul 95 al Sinodului Ecumenic Quinisext și Canoanele 7 și 8 de la Laodiceea.

Se precizează că, atunci când se aplică primirea prin iconomie a eterodocșilor prin libelus și Sfânta Mirungere, aceasta nu înseamnă că Biserica Ortodoxă recunoaște valabilitatea Botezului sau și a altor taine ale acestora”.
*
La paragraful 22 este scris:
Biserica Ortodoxă condamnă orice tentativă de dezbinare a unităţii Bisericii, fie din partea unor persoane individuale sau a unor grupuri, sub pretextul unei presupuse apărări a Ortodoxiei pure. După cum mărturiseşte întreaga viaţă a Bisericii Ortodoxe, păstrarea credinţei ortodoxe pure nu este asigurată decât numai prin sistemul sinodal, care constituie dintotdeauna, în sânul Bisericii, judecătorul desemnat şi ultim în materie de credinţă”.
Întrucât este posibil ca textul acesta să fie răstălmăcit de către unii și să se creadă că Sfântul și Marele Sinod acceptă că infailibilitatea în Biserica Ortodoxă este exprimată de către Episcopii întruniți în Sinod, fără să se țină seama de întregul cler și popor ortodox,

se propune să se facă îmbunătățirea acestuia și să se formuleze după cum urmează:
Biserica Ortodoxă condamnă orice tentativă de dezbinare a unităţii Bisericii, fie din partea unor persoane individuale sau a unor grupuri, sub pretextul unei presupuse apărări a Ortodoxiei pure. După cum mărturiseşte întreaga viaţă a Bisericii Ortodoxe, păstrarea credinţei ortodoxe pure este asigurată de conștiința Bisericii Ortodoxe, deopotrivă cler și popor, care se exprimă prin sistemul sinodal, care constituie dintotdeauna, în sânul Bisericii, judecătorul desemnat şi ultim în materie de credinţă”.
[Vedeți și Stylianos Harkianakis, Arhiepiscopul Australiei, Περί το ἀλάθητον τῆς Ἐκκλησίας ἐν τῇ Ὀρθοδόξῳ Θεολογίᾳ [Despre infailibilitatea Bisericii în teologia ortodoxă], Ἀποστολική Διακονία τῆς Ἐκκλησίας τῆς Ἐλλάδος, Atena 20142].

*

La paragraful 23 este scris:
Biserica Ortodoxă are o conştiinţă comună a necesităţii dialogului teologic intercreştin, care trebuie să fie totdeauna însoţit de mărturie în lume şi de acţiuni care să exprime „bucuria negrăită a Evangheliei” (1 Petru 1,8), excluzând orice act de prozelitism sau altă acţiune de antagonism confesional provocator”.
Se propune ca la sfârșitul acestui fragment să se scrie între paranteze cuvântul ”Uniația”.

În continuarea acestui text este scris:
În acest spirit, Biserica Ortodoxă consideră că este foarte important ca toţi creştinii, inspiraţi de principiile fundamentale comune ale credinţei noastre, să încerce să dea un răspuns unanim şi solidar, bazat pe modelul ideal par excellence al omului nou în Hristos, faţă de problemele spinoase pe care ni le pune lumea de astăzi”.
Întrucât următorul fragment din textul de mai sus: ”să dea un răspuns unanim şi solidar, bazat pe modelul ideal par excellence al omului nou în Hristos, faţă de problemele spinoase pe care ni le pune lumea de astăzi” prezintă o anume neclaritate redacțională,

se propune să se rescrie după cum urmează:
În acest spirit, Biserica Ortodoxă consideră că este foarte important ca toţi creştinii, inspiraţi de principiile fundamentale comune ale credinţei noastre, să încercăm să dăm un răspuns unanim şi solidar, bazat pe modelul ideal par excellence al omului nou în Hristos, faţă de problemele spinoase, care ne provoacă, ale lumii de astăzi”.
Deci, întregul paragraf 23 trebuie formulat ca mai jos:
Biserica Ortodoxă are o conştiinţă comună a necesităţii dialogului teologic intercreştin, care trebuie să fie totdeauna însoţit de mărturie în lume şi de acţiuni care să exprime „bucuria negrăită a Evangheliei” (1 Petru 1,8), excluzând orice act de prozelitism sau altă acţiune de antagonism confesional provocator (de exemplu, Uniația). În acest spirit, Biserica Ortodoxă consideră că este foarte important ca toţi creştinii, inspiraţi de principiile fundamentale comune ale credinţei noastre, să încercăm să dăm un răspuns unanim şi solidar, bazat pe modelul ideal par excellence al omului nou în Hristos, faţă de problemele spinoase, care ne provoacă, ale lumii de astăzi”.
*

La paragraful 24 este scris:
Biserica Ortodoxă este conştientă de faptul că mişcarea pentru restaurarea unităţii creştinilor ia forme noi, pentru a răspunde noilor situaţii şi pentru a face faţă noilor provocări ale lumii actuale. Este imperios ca Biserica Ortodoxă să continue să aducă mărturia ei în lumea creştină divizată, pe baza tradiţiei apostolice şi a credinţei sale”.
Întrucât ultimul paragraf al acestui text este posibil a fi răstălmăcit de unii și să se creadă că Sfântul și Mare Sinod recunoaște că în ”lumea creștină divizată” este cuprinsă și Biserica Ortodoxă,

se propune să se adauge la text și cuvântul ”restul”, așa încât sensul pericopei să fie mai clar.

Astfel, se propune ca acest paragraf să fie formulat ca mai jos:
Biserica Ortodoxă este conştientă de faptul că mişcarea pentru restaurarea unităţii creştinilor ia forme noi, pentru a răspunde noilor situaţii şi pentru a face faţă noilor provocări ale lumii actuale. Este imperios ca Biserica Ortodoxă să continue să aducă mărturia ei în restul lumii creştine divizate, pe baza tradiţiei apostolice şi a credinţei sale.

În ultimul paragraf, nenumerotat al textului, este scris:
Ne rugăm ca creştinii să lucreze în comun astfel ca ziua în care Domnul să împlinească speranţa Bisericilor Ortodoxe: „o turmă şi un păstor” (Ioan 10,16) să fie mai aproape.
Întrucât expresia ”… Domnul să împlinească speranţa Bisericilor Ortodoxe” e posibil să fie răstălmăcită de unii și să se creadă din nou că Sfântul și Marele Sinod recunoaște multe Biserici Ortodoxe, iar nu UNA, așa cum este cu adevărat Biserica Ortodoxă,

și pentru că rugăciunea aceasta este formulată în duhul Sfinților Părinți de Sfântul Vasile cel Mare în Liturghia sa, după ”Mai ales pentru Preasfânta…” și, de asemenea, și în rugăciunea ”ale Sfântului Ioan… Pomenește, Doamne”,

se propune să se rescrie acest text ca mai jos:
Ne rugăm ca creştinii să lucreze în comun, astfel încât să fie mai aproape ziua în care Domnul să împlinească speranţa Bisericii Ortodoxe de a-i aduna pe cei risipiți și a fi „o turmă şi un păstor” (Ioan 10,16)”.

V Îmbunătățiri propuse la textul ”Autonomia și modul ei de proclamare


Există o neliniște serioasă asupra subiectului ”autonomiei”. Autonomia este o mare ispită și poate să conducă la fragmentări de state și la rupturi de popoare și probabil tinde la exacerbarea naționalismului, care a fost condamnat sinodal și panortodox.

Din aceste motive, se propune ca acest text să nu se discute la Sfântul și Marele Sinod.

 *
Alți frați [episcopi] cer să se adauge o completare a paragrafului 2a al textului, ca mai jos:

La paragraful 2a este scris:
”Competenţa canonică pentru iniţierea şi încheierea procedurii de acordare a autonomiei unei părţi din jurisdicția sa canonică aparţine Bisericii autocefale de care depinde canonic Biserica proclamată autonomă.
Astfel: Biserica locală care solicită autonomia, dacă îndeplinește condiţiile bisericeşti şi pastorale solicitate, depune în acest sens cererea sa la Biserica autoceală de care depinde, explicând și motivele importante care stau la baza cererii sale”.

Întrucât cu privire la acest subiect se fac diferite comentarii și mai ales că în spatele acestui text se ascund diferite interese, se propune ca în textul de mai sus, la paragraful 2a, să se adauge următorul paragraf:
”Eparhiile bisericești pentru care Tronul Patriarhal a emis Actul [??], nu pot solicita acordarea autonomiei, în virtutea statutului actual”.
Prin urmare, paragraful 2a al textului ”Autonomia și modul ei de proclamare” trebuie rescris ca mai jos:
Biserica locală care solicită autonomia, dacă îndeplinește condiţiile bisericeşti şi pastorale solicitate, depune în acest sens cererea sa la Biserica autocefală de care depinde, explicând și motivele serioase care stau la baza cererii sale.

Eparhiile bisericești pentru care Tronul Patriarhal a emis Actul [??], nu pot solicita acordarea autonomiei, în virtutea statutului actual
.

VII Observații la textul ”Taina Cununiei și impedimentele la aceasta


Este exprimată neliniștea și problematizarea față de exercitarea iconomiei în cazul căsătoriilor mixte a ortodocșilor cu eterodocșii.

De asemenea, se propune referirea în cadrul textului menționat și a ”Acordului de conviețuire”, care a fost votat de curând de Parlamentul Elen.

Textul acesta este introdus în Sfântul și Marele Sinod spre aprobare fără a fi acceptat în unanimitate. Pentru că, pe de o parte, nu are semnătura Patriarhului Georgiei, iar pe de altă parte, reprezentantul Patriarhiei Antiohiei, Mitropolitul Isaac, notează pe acesta: ”Biserica Antiohiei nu este de acord și de aceea nu semnează”.

Deci, în baza principiului unanimității și a paragrafelor 1 și 2 ale articolului 8 al Regulamentului de Organizare și Funcționare a Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, nu poate fi introdus spre dezbatere la Sfântul și Marele Sinod pentru votare.

Se propune retragerea și nediscutarea acestui subiect la Sfântul și Marele Sinod.

NOTĂ:

În urma scrisorii de informare, cu nr. de prot. 755/16-2-2016, a Preafericitului Arhiepiscop al Atenei și întregii Grecii, Ieronim, adresată membrilor Sinodului Bisericii Greciei, au trimis propuneri Sinodului Permanent următorii Preasfințiți Mitropoliți:

Mitropolitul Kalavritelor, Ambrozie,
Mitropolitul Spartei, Evtatie,
Mitropolitul Iliei, Gherman,
Mitropolitul Nafpaktosului, Ierotei,
Mitropolitul de Samos, Evsevie,
Mitropolitul Kastoriei, Serafim,
Mitropolitul Florinei, Teoclit,
Mitropolitul Pireului, Serafim,
Mitropolitul de Serres, Teologos,
Mitropolitul de Nea Smirni, Simeon,
Mitropolitul Glifadei, Pavlos,
Mitropolitul Mesogheei, Nicolae,
Mitropolitul Kithirelor, Serafim,
Mitropolitul Mesiniei, Hrisostom,
Mitropolitul Etoliei, Kosmas,
Mitropolitul de Hios, Marcu.



***



Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Antiohiene s-a întrunit în şedinţă extraordinară, în perioada 25-27 mai 2016, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei şi al întregului Orient, anunţă antiochpatriarchate.org.

Următorii ierarhi au fost prezenţi:
– Înaltpreasfinţitul Părinte Georgios, Mitropolit de Muntele Liban şi împrejurimi.
- Înaltpreasfinţitul Părinte Yuhanna, Mitropolit de Lattakia şi împrejurimi.
- Înaltpreasfinţitul Părinte Elias, Mitropolit de Beirut şi împrejurimi.
– Înaltpreasfinţitul Părinte Elia, Mitropolit de Hama şi împrejurimi.
- Înaltpreasfinţitul Părinte Elias, Mitropolit de Tyr, Sidon şi împrejurimi.
- Înaltpreasfinţitul Părinte Antonios, Mitropolit de Mexic, Venezuela, America Centrală şi Insulele Caraibe.
– Înaltpreasfinţitul Părinte Sergius, Mitropolit de Santiago şi Chile.
– Înaltpreasfinţitul Părinte Damaskinos, Mitropolit de Sao Paolo şi toată Brazilia.
– Înaltpreasfinţitul Părinte Saba, Mitropolit de Bosra Horan şi Jebel al-Arab.
– Înaltpreasfinţitul Părinte Georgios, Mitropolit de Homs şi împrejurimi.
- Înaltpreasfinţitul Părinte Siluan, Mitropolit de Buenos Aires şi toată Argentina.
– Înaltpreasfinţitul Părinte Basilios, Mitropolit de Akkar şi împrejurimi.
– Înaltpreasfinţitul Părinte Ephraim, Mitropolit de Tripoli, Al-Koura şi împrejurimi.
– Înaltpreasfinţitul Părinte Ignatios, Mitropolit de Franţa şi Europa Occidentală şi Meridională.
- Înaltpreasfinţitul Părinte Isaac, Mitropolit al Germaniei şi Europei Centrale.
– Înaltpreasfinţitul Părinte Joseph, Mitropolit de New York şi America de Nord.
- Înaltpreasfinţitul Părinte Ghattas, Mitropolit de Bagdad, Kuwait, Peninsula Arabă şi împrejurimi.
– Înaltpreasfinţitul Părinte Silwan, Mitropolit al Protoieriei Ortodoxe Antiohiene a Regatului Unit şi Irlandei.
– Înaltpreasfinţitul Părinte Antonios, Mitropolit de Zahleh, Baalbek şi împrejurimi.

De asemenea, au fost prezenţi următorii episcopi:
Preasfinţitul Părinte Moussa de Daraya, episcop vicar patriarhal.
Preasfinţitul Părinte Nicolas de Bloudan, episcop vicar patriarhal.
Preasfinţitul Părinte Athanasios de Ninive, episcop vicar al Arhiepiscopiei de Mexic.
Preasfinţitul Părinte Dimitrios de Banias, Episcop vicar al Arhiepiscopiei de Akkar.
Preasfinţitul Părinte Costantin, stareţul Mănăstirii patriarhale Sfântul Ilie – Shwayya.
Preasfinţitul Părinte Ephraim de Seleucia, Episcop vicar patriarhal şi coordonator al cabinetului patriarhal.
Preasfinţitul Părinte Nicolas de Brooklyn, episcop vicar al Arhiepiscopiei Americii de Nord.
Preasfinţitul Părinte Gregorios de Emirate, Episcop vicar patriarhal.

De asemenea, au participat la Sinod următorii părinţi:
Archimandrit Jacob Khalil, Stareţul Mănăstirii Balamand.
Protopresbiter Porfirios Georgy, Decanul Facultăţii de Teologie.
Pr. Dr. Bassam Nassif, Profesor la Facultatea de Teologie.
Pr. Georges Dimas.
Dl. Tarek Mitri.
Dl. Hassan Rishe.
Dl. Georges Nahas.
Dl. Reymond Rizk.
Dl. Carol Saba.

Următorii au absentat motivat:
- Înaltpreasfinţitul Părinte Paul, Mitropolitul Australiei şi Noii Zeelande.
- Înaltpreasfinţitul Părinte Paul Yazzigi, Mitropolit de Aleppo şi Alexandretta, a fost prezent în rugăciunile ierarhilor sinodali, fiind captiv.

După ce s-au rugat şi au invocat Sfântul Duh, părinţii sinodali au discutat despre situaţia socială şi pastorală din majoritatea eparhiilor Bisericii Ortodoxe Antiohiene, care rezultă din circumstanţele actuale de conflict şi violenţă, coroborată cu migraţia multor persoane şi agravarea condiţiilor sociale şi economice la care sunt supuşi oamenii din cauza războaielor şi conflictelor, Părinţii sinodali au hotărât intensificarea, pe cât posibil, a activităţii pastorale în vederea întăririi credincioşilor şi ajutorării lor în patria lor. De asemenea, au subliniat nevoia lucrărilor de dezvoltare şi umanitare desfăşurate de Patriarhia Ortodoxă a Antiohiei, pe lângă eparhiile sale, pentru a veni în sprijinul a cât mai multor persoane aflate în nevoi şi pentru a le consola. Au făcut apel la toţi credincioşii pentru eforturi comune adoptate în vederea ajutorării celor în nevoi.

Părinţii sinodali au discutat toate detaliile şi documentele Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, care se va întruni în data de 17 iunie 2016, în Creta, cu modificări care privesc toate Bisericile Ortodoxe, societăţile şi credincioşii.

Părinţii sinodali au subliniat importanţa participării active a Bisericii Antiohiei la Sfântul şi Marele Sinod, care a fost pregătit încă din anii ’60 ai secolului trecut. De asemenea, au salutat toate eforturile depuse pentru a oferi Sinodului şansa de a exprima mărturia ortodoxă, care este una în întreaga lume. Sinodalii au convenit asupra unei formulări comune a poziţiei antiohiene privitoare la subiectele care vor fi discutate pe ordinea de zi a Sinodului, pentru a aduce la cunoştinţa întregii lumi. Au lăsat şedinţa Sinodului Antiohian deschisă în vederea alcătuirii unei poziţii finale referitoare la Sfântul şi Marele Sinod, în aşteptarea unui rezultat la iniţiativa paşnică şi pozitivă a Bisericii Antiohiei, exprimată de Preafericitul Părinte Ioan al X-lea înaintea delegaţiei Patriarhiei Ecumenice care l-a vizitat în luna aprilie 2016, cu privire la identificarea unei soluţii bisericeşti finale pentru diferendul cu Patriarhia Ierusalimului.

Sfântul Sinod al Bisericii Antiohiei a alcătuit un comitet, format din clerici şi laici, pentru continuarea eforturilor legate de Sfântul şi Marele Sinod, comitet a cărui misiune este să analizeze, să studieze, să identifice toate poziţiile interne şi externe ale Bisericilor Ortodoxe, să facă propuneri Sfântului Sinod al Bisericii Antiohiei în această privinţă, şi să ia măsurile şi hotărârile adecvate înainte de începerea lucrărilor Sinodului.

Cu privire la documentele Sfântului şi Marelui Sinod, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Antiohiei au decis să accepte toate modificările propuse de comitetul numit de Preafericitul Părinte Ioan şi a cărui misiune este aceea de a identifica o formulare clară care să ia în considerare afirmaţiile Sinodului (Antiohiei) în această privinţă. De asemenea, au decis să compună un comitet media al Bisericii Antiohiei care să se ocupe de lucrările Sfântului şi Marelui Sinod şi să explice poziţia antiohiană privind toate aspectele discutate, şi formarea unui Comitet al Bisericii Antiohiei care să raporteze şi să contribuie la alcătuirea Mesajului Sfântului şi Marelui Sinod.

Membrii sinodali au făcut apel la implementarea de eforturi serioase în vederea stabilirii păcii în Siria şi pentru rezolvarea crizei umanitare majore prin care trece poporul sirian, ca urmare a terorii şi a exploziilor care atentează la componenţa societăţii. De asemenea, au făcut apel la comunităţile internaţionale pentru a intensifica eforturile şi cooperarea în vederea unei contribuţii la identificarea unor iniţiative comune coordonate, care vor duce la încetarea focului şi încheierea terorii şi a violenţei care distruge oameni şi infrastructura ţării, forţează locuitorii Siriei să emigreze, lăsând multe victime. Iar după aceasta, să se intre într-o etapă politică paşnică, odată cu reconstrucţia ţării.

Părinţii sinodali au abordat şi criza umanitară majoră care rezultă din migraţia locuitorilor Orientului Mijlociu. De asemenea, au discutat în detaliu despre eforturile realizate de eparhiile din diaspora, cărora le-au fost adresate mulţumiri pentru recenzarea celor care au fost forţaţi să părăsească ţara, fiind împovăraţi cu greutăţile şi dificultăţile migraţiei. Au apreciat foarte mult iniţiativele desfăşurate de eparhii şi comunităţi pentru a uşura suferinţele migranţilor şi ale celor care caută azil politic. De asemenea, au făcut un apel credincioşilor să lucreze cu solidaritate şi să facă tot posibilul pentru a le asigura cele necesare.

Părinţii sinodali au reiterat faptul că orice soluţie la criza umanitară trebuie să se bazeze pe oprirea focului şi a conflictelor în Orientul Mijlociu, în special în Siria, şi pe restabilirea dreptăţii, păcii şi a dezvoltării economice în ţară.

Membrii sinodali au atras atenţia opiniei publice internaţionale la problema celor doi Mitropoliţi Paul şi Ioan, care au fost răpiţi de mai mult de 3 ani, într-o tăcere internaţională vădită, răpire al cărei impact a crescut şi a adus mai multă suferinţă Bisericilor şi credincioşilor lor, suferinţă care a devenit mai gravă decât delictul răpitorilor în sine.

Părinţii sinodali au făcut apel la comunităţile internaţionale şi organizaţiile umanitare să depună eforturi în plus pentru a identifica soarta celor doi episcopi şi să acţioneze în vederea eliberării lor, dimpreună cu ceilalţi captivi.

[...]
Părinţii au făcut referire la eforturile depuse de poporul şi de statul grec, alături de Biserica Greciei, pentru a sprijinirea celor care au fugit din cauza războiului şi conflictelor, în ciuda crizei financiare şi economice din Grecia.

Sinodalii au salutat, de asemenea, declaraţia comună a Papei Francisc, a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu şi a Arhiepiscopului Ieronim al Greciei cu privire la refugiaţi, migranţi şi cei care solicită azil politic. S-a făcut un apel la comunitatea internaţională şi la liderii mondiali să facă uz de toate mijloacele pentru a asigura şi ajuta persoanele, inclusiv creştinii, să se restabilească în patria lor şi să se bucure de dreptul la vieţuirea în pace şi siguranţă.


Părinţii sinodali au apreciat declaraţia de la Havana a Papei Francisc şi a Patriarhului Kiril al Moscovei şi al întregii Rusii cu privire la pacea în Orientul Mijlociu şi prezenţa creştinilor în această zonă.

Sinodalii au înălţat rugăciuni pentru ca Domnul să dăruiască un duh de pace întregii lumi, să binecuvânteze credincioşii, să îi ocrotească atât în patria lor cât şi în diaspora, şi să dăruiască umanităţii din belşug milele Sale cele bogate.

LEGATURI:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu